Dacă vrei, poți!

Dallas Buyers Club Review

0
Posted in Movies By admin

O lume în care individul de rând nu valorează nimic şi instituţiile statului îşi fac  în continuare jocurile fără a fi disturbate din planurile lor măreţe şi din aşa-zisa grijă pentru cetăţeni.

Statele Unite din 1985 sau România de azi? Ambele, pentru că oricât timp ar fi trecut şi în orice zonă a lumii ne-am afla, clasa politică va funcţiona pe aceleaşi principii. Primează interesul statului şi interesul personal al celor care sunt parte din tot acest mecanism, care nu-i decât un parazit pentru individul de rând.

Condamnat la dureri insuportabile şi în final la moarte, Ron Woodroof (personajul principal) nu e nimic altceva decât un alt bolnav de HIV, care nu poate fi ajutat în nici un mod, nu-i pot fi atenuate simptomele pentru simplul fapt că FDA nu a aprobat comercializarea unor anumite medicamente pe piaţa din USA.

Nepăsarea faţă de durerea individului de rând (chiar dacă vorbim doar de personajul principal, în perioada respectivă HIV era o boală răspândită, prin urmare era o nepăsare faţă de un număr mare de persoane), faţă de soarta lui e.. surprinzătoare?!

NU! de mult nu mai e surprinzător că pentru clasa politică, pentru stat, nu suntem decât nişte furnicuţe pe care le poate ignora, călca, distruge oricând fără să conteze părerea sau durerea lor cât de puţin.

Contează şi acum, la fel ca atunci, doar puterea şi banii, da în această ordine.

Ne străduim atât de mult să supravieţuim, încât nu mai reuşim să trăim.

Uite şi citatul memorabil:

Sometimes i feel like i’m fighting for a life i don’t have time to live.

Leave a Reply